Trei greșeli pe care le facem în creșterea copiilor

Folosesc persoana a treia plural pentru că nu am dat ideile astea singure din rateurile mele ci am mai întrebat și eu pe ici pe colo, în stânga și-n dreapta, pe la tați și mame de la câteva luni până la câteva luni. Cred că suntem mulți, cei care ne-am dat seama de greșelile pe care le-am făcut înainte de nașterea copiilor și pe care acum trebuie să le adaptăm. Nu că ar fi mare greu.

- Credeam că vom avea destulă răbdare. Înainte să se nască David, m-am pregătit emoțional pentru tăticie. Nu doar că îl așteptam dar doream să petrecem momente împreună după, bonding stuff, îmi doream să facem chestii și să dezvoltăm o relație. Nu mă înțelegeți greșit, vreau în continuare toate lucrurile astea dar înainte să se nască, credeam că e de-ajuns, credeam că voi accepta mulțumit toate trăsnăile și fixurile copilului iar el îmi va răspunde la gest cu liniște, cumințenie și prietenie. Nu, niciodată nu vei avea destulă răbdare. Copiii sunt adevărate concursuri de strongest-man în materie de răbdare. Da, aici e provocarea vieții, faptul că educația devine și auto-educație, însă niciodată nu vei avea atâta răbdare pe cât crezi că vei avea.

- Credeam că vom fi destul de creativi. Cu o fereastră de atenție care durează de la 0 secunde până la un minut-două, David e un munte de creativitate în materie de cerințe și un munte de plictiseală în materie de ofertă. O mică depresie intervine în momentul în care devin capabili să-și amintească faptul că nu le-a plăcut să vă jucați cu boabele de struguri sau buretele de vase. Directori de creație, petreceți puțin timp cu o haită de puradei pe care trebuie să-i întrețineți.

- Credeam că dacă le vom citi, automat vom ști. Da, sunt împotriva trainingurilor exagerate și a cărților care propovăduiesc succesul în 255 de pași, dar i`ve read some good books on parenthood și nu e ca în cărți. Iar problema asta are două motive: unul e așteptarea mea ca părinte că o carte va umple lipsurile sau va înlocui neîncrederea în instincte și doi: mk-ul care spune că doar acum, doar această carte îți va oferi soluția așteptată.

Așa văd eu treaba asta. Așteptările pe care le ai de la tine, de la el, de la contextul pe care îl creați și relația pe care o dezvoltați trebuie să fie în permanentă adaptare. Nu spun să nu ai așteptări, însă e mai important să te adaptezi pentru a scoate din toate lucrurile maxim posibil. Inclusiv din educația copiilor.

Leave a Reply