Ochii unui puradel

Și specific puradel pentru că nu am găsit un termen mai potrivit prin care să traduc toddler. Asta ca să știți, să nu mă întrebați de ce și cum. Revenim.

La ora șapte dimineața, eu abia văd butonul de snooze pe ecranul iphoneului, buton care e mare cât ziua de duminică. Abia văd dacă Lavinia a deschis ochii. Abia văd lumina de la geam. Știți ce vede un puradel de un an și jumătate, în primele 5 secunde de când s-a ridicat în picioare? Se sprijină bine în tăblia patului ca să nu cadă, scanează camera cu ochii închiși și chiar atunci când te gândești că se va pune înapoi, la somn, se oprește cu fața către bibliotecă, unde la o distanță de 4 metri de el, pe raftul al doilea, se vede un portofel mic și negru și începe, ca din gură de șarpe:

- Banii! Banii! Banii! Banii! Banii! Banii!

Un an jumate și îmi colectează TOATE monedele. Atât de buni sunt ochii unui puradel.

One thought on “Ochii unui puradel

Leave a Reply