Horror/Japonezii/David/Olimpiada

Credeți că dacă ați văzut SAW-urile și ceva horroruri made in japan, ați văzut toate lucrurile din lumea asta care v-ar putea speria și ați devenit imuni? Hm, măi copii!

Credeți că lipsa curentului în cartier, sunetele lugubre în miezul nopții și furtunile violente care v-au lasă izolați pe ici sau pe colo v-au călit și nimic nu vă mai poate speria? Știți ce nu ați încercat?

Să aspirați nasul unui copil răcit. Asta nu ați făcut. Asta nu ați încercat și e destul încât să vă dea coșmaruri zile întregi. Și eu eram ca voi, credeam că japonezii erau maeștrii însă David mi-a dovedit că tot sistemul orl al unui copchil de 86 de cm este mama și tatăl lucrurilor care te pot speria ca adult.  Și mă opresc aici. Dacă reușiți să treceți peste teama ideii de a aspira mucii unui copil cu aspiratorul (că doar de aia îi zice aspirare, duh!), lucru peste care bunica nu poate să treacă, atunci veți deveni paladini level 100. Credeți-mă, eu sunt deja paladin. Nimic nu mă mai sperie.

Nu știu ce înseamnă asta, nu știu cum se face, mă sperie. Încă una din reușitele lui David și nu a vrut să-mi spună cum se face. Copilul meu de un an și două luni știe mai multe despre telefonul meu decât știu eu… mă simt bătrân și inutil.

photo

Una cu Jocurile Olimpice. M-am uitat în weekend la cursa de sanie. M-am întrebat la un moment dat: oare cum e să aluneci cu 150 de km/h pe o sanie, cu 20 de km/h mai mult decât limita maxim admisă pe autostrăzile din România?

Leave a Reply