Cand a devenit David super-erou

Orice tata se mandreste cu fiul lui iar acum, dupa ce a inceput sa creasca si descopera lumea, unul din cele mai misto lucruri este sa il descopar eu pe David si felul in care ne intelege el pe noi si cum se raporteaza el la lume.

Cand a devenit David super-erou? Simplu, in urma cu o luna.

Eram in Gara de Nord si ii conduceam pe ei doi la tren, ca sa plece la Arad. Nu, nu i-am exilat ci pur si simplu datorita faptului ca urma o saptamana plina pentru mine si inca alte cateva zile de deplasare la festival la Mures, am zis ca e mai bine ca sa le faca o vizita in perioada bunicilor din Arad. Oricum, nu aveam sa stau pe acasa foarte mult so let`s go.

Stand pe peron si asteptand trenul, ne uitam la oameni si radeam despre cum ar fi ca ei sa mearga in vagonul de dormit cu ala sau cu celalalt.

Cum ar fi sa mergeti cu grasul asta care fumeaza? Cumplit.

Cum ar fi sa mergeti cu pitipoanca asta cu catel? Destul de funny dar nu stim cum ii suna telefonul asa ca s-ar putea sa avem o surpriza.

Cum ar fi sa mergeti cu unul din cei doi din cuplul ala? Pai am avea la mic dejun ceapa si suncaJ

David vorbea in sinea lui, se juca cu iepurele lui, se agata de carucior si in general, facea cam ce face el de obicei in carucior, ce vrea. Caruciorul si patutul sunt cele doua posesiuni asupra carora nu ma pronunt. He`s the man.  Hi, hi, hi si ha, ha, ha.

David, tu cu cine ai vrea sa mergi in cabina?

Si David intinde manuta foarte simandicos catre o batrana agatata de un troller pe care eu nici n-am bagat-o in seama pana atunci. O vazusem dar era mult prea batrana pentru a urca pe scara aia din vagonul de dormit.

Am ras si eu si Lavinia si pentru o secunda mi-am inchipuit cum ar fi. Comic.

Vine trenul, ne urcam ultimii pentru ca aveam bagaj voluminos. Ajungem in usa cabinei de dormit si bam!…ma loveste realitatea in fata, ca o fictiune… In cabina era fix batrana aleasa de David. Am ras, dar in sinea mea nu m-am putut abtine. M-am gandit “si daca…”

Chiar, si daca sunt tata de supererou? De apartament, desigur. Si de aici mintea mea a luat-o in sus si-n jos.

Dincolo de hainele mulate si colorate, de pelerine si ochelari, care-mi treceau prin minte, m-am mai gandit si ca nu i-ar strica deloc ca din cand in cand, daca poate, sa influenteze destinul si sa isi aleaga ca si companion de vagon de dormit o batrana pe care sa o chinuie si care sa il amuze pe tati.

Uite de-aia, dupa gara m-am oprit la supermarket si i-am luat un Kinder Chocolate ca sa-l inscriu in promotia Cautam SupereroiDeCiocolata.ro. Daca tot e sa fie supererou, sa aiba parte de toate surlele si trambitele aferente statutului.

Mi-ar placea sa-l vad in rolul principal intr-unul dintre spoturile TV ale campaniei sau poate supererou de ciocolata in propria-i carte de povesti ori sa-i scriu numele pe placuta de pe usa de la intrare. Ca daca nu-i dau eu aripi imaginatiei lui, atunci cine?

Nu ma las pana nu castig unul dintre premii ca sa-i fac cadou cea mai memorabila amintire din copilarie.

Am sa il intreb care i-ar placea ca poate imi arata iar cu degetul si… well…intelegeti voi:)

GURA CASCA-01

Leave a Reply