this is it #2017

Poate ca blogul asta al amintirilor si educatiei inchipuite merita un post imediat ce s-a intors Lavinia in tara. Macar pentru a incheia seria articolelor scrise de un tata ratacit. Dar, uneori sarbatorile sunt niste chestii care se deruleaza mai under the radar.

So, am incheiat un an foarte interesant. Jumatate petrecut singur, o treime din el doar cu David. A fost o perioada de lupta si educatie interioara, mai mult ca orice. Pentru ca daca e ceva de tinut minte cand traiesti alaturi de un copil este ca el educa adultul si nu invers. Cu cat imbratisam mai repede acest adevar cu atat traim mai impacati cu noi insine.

Daca ar fi sa bifez intr-o lista de puncte ca cele din chestionare, pe o scara de la 1 la 10, interesant ar fi pe la 8, restul (bucurie, distractie, tristete etc) ar bifa sub. O lectie pentru mine, din toata treaba asta, este ca ii privesc cu alti ochii pe parintii singuri si cuplurile in care unul din parteneri e plecat in strainatate la munca.

Nevermind, suntem impreuna si in vacanta asta de sarbatori stam acasa, ne uitam la filme cam in fiecare seara, mancam chipsuri, ciocolata si jeleuri, bem cola, nu prea tinem cont de programul normal de somn sau mancare, nu facem nimic toata ziua basically, imi aminteste de adolescenta cumva. E bine asta, pentru ca timpul nu a stat in loc sase luni si am descoperit ca fiecare (da, chiar si eu, omul perfect) avem lucruri pe care trebuie sa ni le calibram, din nou, pentru a face relatia sa mearga mai departe.

Ce imi doresc de la 2017? Sa nu uit oamenii pe care mi i-am apropiat in anul asta care se incheie. Am legat niste relatii superbe cu niste oameni a caror sinceritate si profesionalism m-au motivat pe mine sa vreau sa fiu mai bun. In rest, sanatate teroristului si energie sa ne facem tot ce ne-am propus (iar eu mi-am propus 2 lucruri mari). Sper sa reusesc sa si citesc ce mi-am propus. Si sa scriu din nou ceva ce merita publicat. De jucat o sa ma joc pana o sa imi iasa pe urechi.

V-am pupat. Si cum spune David dupa ce iese din baie: hai sa ne distram, sa sarim si sa alergam.