#31

Pentru că a făcut cel mai frumos lucru pe care îl poți face în Arad: a plecat de acolo și a venit la București cu mine. Pentru că, în fiecare zi, găsește ceva frumos de povestit, ceva care să mă amuze și să mă facă să vreau să o ascult mai mult. Pentru că în fiecare noapte se trezește să îi dea teroristului ceai și pentru sutele de ore nedormite cu el, în nopțile în care era bolnav. Pentru că știe când să și când să nu. Pentru că ne suportă pe amândoi iar uneori nu David este copilul problemă. Pentru multe alte mii de motive dar nu în ultimul rând pentru că e mai frumoasă cu fiecare an care trece…la mulți ani, iubita mea Lavinia!

De la capăt

Las la o parte faptul că nu e muzică pe gustul meu. E o poveste de #chișatochii care vine dintr-un insight foarte dureros și pentru asta mi se pare că trebuie popularizat. Copiii care cresc fără părinți cresc singuri. Degeaba doare dacă nu ne doare pe toți. Felicitări Voltaj pentru videoclip.

Aproape doi ani de emotii

Ce simte un puradel și cum își exteriorizează emoțiile? Până la vârsta de doi ani, într-o ordine oarecare:

foamea (papa!), proprietatea (a mea!), niciodată pampersul plin (nu, nu caca!), oboseala (nani!), supărarea (na! na!), extazul (ia! ia!), surpriza (oau! mamă!), dragostea față de câini (maș! maș danone!), nemulțumirea (nu! nu! nu!).

The Secret Fantasies of Adults

Am găsit una din cele mai drăguțe lecturi ale acestei toamne: The Secret Fantasies of Adults.  Citiți articolul sau doar lista de mai jos:)

Being Hospitalized for Exhaustion

Unlimited time off from work for various pressing matters 

Five minutes alone in a public bathroom

Cancelled plans

Trader Joe`s peanut-butter cups go on sale

A meet-cute, with perks

Cea mai mișto dintre toate, și cea mai fantezistă din punctul meu de vedere e prima. Îmi produce în minte o scenă de spital desenată de Boris Vian. Hai că-i hectic, dar fantezist.