Alăptarea pe înțelesul tuturor

Băi, eu am o problemă. Poate o să se supere mamele care dau de linkul ăsta și vor spune că sunt mitocan daaaar….întrebarea mea este următoarea:

Oare nu se găsea o femeie care să vorbească despre alăptat? Cineva care a trecut prin treaba asta?

Nu de alta, dar un bărbat poate să vorbească, în cunoștință de cauză, despre cum e să arunci copilul în sus la o distanță mai mare de doi metri, poate să vorbească despre cum să facă o pană…dar despre alăptat? Nu mă înțelegeți greșit, nu am nimic cu omul ăsta ci doar introduc în ecuație, experiența, care mie mi se pare poate cel mai important element al ecuației într-un astfel de caz. Mai e și credibilitatea auto-asumată. Lui nu i se pare ciudat să le vorbească de atâția ani sălilor pline de femei despre ceva ce el nu a experimentat? Nu găsea el o gagică să o trainuiască și să facă ceva din conceptul ăsta pe care îl predă? Poate sunt eu ciudat dar nu știu….

P.S. Ce e aia credit de lactație?

Tuturor specialiştilor participanţi la eveniment li se vor acorda diplome de participare şi un număr de credite de lactaţie (acordate de către IBLCE – International Board of Lactation Consultant Examiners) egal cu numărul de ore la care participă.

David! David! David!

Ieri în Parcul Kiseleff, la locul de joacă, David a explodat. Din momentul în care a intrat și până a ieșit, în lacrimi, a uitat că îi era foame și sete, a uitat de părinți, a uitat de tot. Nu l-am văzut niciodată atât de tripat. Dar, revin la subiectul principal. Pe un podeț pe care alerga el în stânga și în dreapta, se atinge de un puști de vârsta lui și aud:

- David, dă-te la o parte, nu lovi băiatul.

It wasn`t me.După 20 de secunde, se lovește de un băiețel de 4-5 ani, mai răutăcios, care îl mai și articulează peste mână, intenționat. Ăsta se oprește, se uită la copil, la maică-sa, la mine și zice, cu delay Au…dar  mama copilului strigă:

- David, fă-i loc băiatului.

Și după, aud undeva în spatele meu:

- David, nu mai alerga așa repede.

Patru Davizi pe cinci metri pătrați, în parc. Un vis în vis în vis în vis în parc.

Și apoi mi-am amintit de topul ăsta și am râs. Pentru că David s-a născut în seara de Sf. Andrei iar asistentele nu puteau să înțeleagă de ce nu vrem să îi spunem Andrei. Bine, nici Ioachim nu i-am spus, cum am vrut eu, pentru că nu m-a lăsat maică-sa dar asta e altă poveste.

Mă întreb…cu atâți Davizi oare cum va fi la grădiniță? Inception.

Sarpele din spatele poeziei

De ziua internațională a poeziei, ceva mai vechi.

Şarpele din spatele poeziei,

femeia care mă iubeşte,

toate lucrurile care se pot asemănă cu o portocală cojită,

zborul nostru către locuri greu atins,

tuberculoza unchiului meu.

Dumnezeu ştie că sunt lucruri

pe care nu vreau să le cunosc niciodată.

Pentru că sunt un fricos,

pentru că îmi place să dorm înconjurat de perne

şi să cobor scările desculţ,

să simt dacă mă-mpiedic de cîine.

Liniile definite de două puncte pe o foaie albă

se amestecă între ele, undeva deasupra unei uşi de sticlă,

uşă prin care au trecut animale, două cîte două.

Dimineaţa la geam,

o farfurie albă cu un mic dejun copios,

o mînă care mă mîngâie pe gît în timp ce beau o cafea dulce,

şi o ştire uşoară de pe ultima pagină a ziarului,

azi a fost prins șarpele din spatele poeziei

 

Colin Powell și tinerețea selfie-ului

Class, baby. Location is irrelefant. Class is mandatory.